Cum să faci faţă volatilităţii pieţei

Volatilitatea pieţei de capital este, fără îndoială, unul dintre cele mai prost înţelese concepte din domeniul investiţiilor, în special pentru investitorii începători. Pe scurt, volatilitatea pieţei de capital este un termen utilizat pentru a descrie fluctuaţiile de pe piaţă, care se pot referi la factori precum preţurile acţiunilor, volumul de tranzacţionare sau numărul de investitori care participă la tranzacţionare.

Există diferite tipuri de volatilitate şi diferite moduri de a le clasifica, dar uneori, volatilitatea se poate referi la schimbări în cadrul unui anumit activ, cum ar fi o acţiune sau o marfă, în timp ce alteori, se poate poate raporta la diferite repere, cum ar fi indicele S&P 500.

Pentru cei care doresc să le diferenţieze, iată care sunt cele cinci tipuri comune de volatilitate a pieţei pe care majoritatea investitorilor le întâlnesc pe parcursul călătoriei lor investiţionale.

Puteti investi la bursa prin platformele:

• eToro – https://bit.ly/2TKvVa0 (Your capital is at risk.)
• Pepperstone – https://bit.ly/cont-pepperstone
• XTB – https://bit.ly/inregistrare-xtb (Your capital is at risk.)

Volatilitatea preţurilor

Volatilitatea unui preţ înseamnă pur şi simplu gradul de modificare a preţului unei acţiuni sau al unui activ în timp. Unele investiţii sunt susceptibile la schimbare într-o mai mare măsură, uneori într-o perioadă scurtă de timp, ceea ce indică o volatilitate ridicată a preţului. Altele rămân relativ stabile şi se pot schimba mai puţin în timp, ceea ce indică o volatilitate scăzută a preţului.

Investiţiile cu o volatilitate ridicată a preţurilor pot oferi un randament al investiţiei (ROI) mai rapid decât investiţiile cu o volatilitate scăzută a preţurilor; cu toate acestea, cu cât volatilitatea este mai mare, cu atât investiţia tinde să fie mai riscantă.

Oferta şi cererea unei companii, a unui serviciu sau a unei industrii pot avea, de asemenea, un impact asupra volatilităţii preţului unui activ. Aceasta se poate datora adesea mai multor factori, inclusiv sezonalitatea, vremea, evenimentele economice majore şi emoţiile investitorilor.

Pentru a calcula riscul asociat, analiştii folosesc adesea intervalul mediu al preţurilor pe o perioadă de timp şi îl afişează ca procent din preţul activului. De exemplu, un activ care are o volatilitate medie de cinci procente este considerat mai volatil decât unul care are o volatilitate medie de unu la sută.

Volatilitatea acţiunilor

Unele acţiuni sunt foarte volatile prin natura lor. Atunci când se determină volatilitatea acestora, se obişnuieşte să le comparăm cu un indice de referinţă cunoscut sau cu un indice popular, cum ar fi S&P 500, obţinând un scor cunoscut sub numele de “beta”.

Dacă scorul este 1 (unu), înseamnă că volatilitatea acţiunii este identică cu cea a indicelui de referinţă. Dacă este mai mare decât 1 (unu), înseamnă că activul este mai volatil. Dacă este mai mic, înseamnă că este mai puţin volatil.

Mulţi investitori doresc adesea un randament mai mare în schimbul incertitudinii lor sporite. Companiile ale căror acţiuni sunt foarte volatile trebuie să crească în mod profitabil şi să arate o creştere masivă a câştigurilor şi a preţurilor acţiunilor în timp pentru a plăti investitorilor dividende mari sau pentru a genera randamente în loc de pierderi.

Volatilitatea istorică

Volatilitatea istorică se referă la performanţa trecută a unui activ. În general, o acţiune este evaluată timp de 12 luni sau mai mult pentru a-i determina nivelul de volatilitate. O acţiune este mai volatilă şi mai riscantă dacă preţul este mai variat în ultimul an şi, prin urmare, aceste acţiuni sunt adesea mai puţin atractive pentru investitori.

Pentru a obţine un profit dintr-o poziţie de cumpărare, investitorii trebuie să cumpere o acţiune la un preţ scăzut şi să o păstreze până când o pot vinde la un preţ mai mare. În cazul acţiunilor volatile, acest lucru poate fi imprevizibil – iar această metodă este adesea denumită “sincronizarea pieţei/ timing the market”. Deşi performanţa trecută nu este niciodată un indicator al rezultatelor viitoare, cunoaşterea punctelor istorice de minim şi maxim ale unui activ poate servi drept factor de evaluare a stabilităţii şi riscului acestuia, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Volatilitatea implicită

Volatilitatea implicită este calculată folosind acţiunile traderilor de opţiuni, ceea ce înseamnă că această volatilitate se bazează pe sentiment şi speculaţii. Analiza naturii opţiunilor plasate oferă o indicaţie a modului în care investitorii cred că un anumit activ se va comporta în viitor. Deşi nu este în întregime exactă, această metodă oferă, de asemenea, o imagine asupra volatilităţii totale pe care investitorii cred că o va afişa activul.

În general, volatilitatea implicită a unui activ creşte într-o piaţă bear, deoarece majoritatea investitorilor prevăd că preţul acestuia va continua să scadă în timp. Volatilitatea scade adesea pe o piaţă ascendentă, deoarece investitorii cred că preţul va creşte în timp. Acest lucru se datorează convingerii că pieţele bear sunt în mod inerent mai riscante, în comparaţie cu pieţele bullish.

Volatilitatea pieţei

Spre deosebire de volatilitatea preţurilor, acest tip de volatilitate se referă la piaţă în ansamblu, inclusiv la piaţa valutară, la bursă şi la mărfuri. Volatilitatea crescută a pieţei de capital este, în general, un semn că se apropie un vârf sau un minim al pieţei. De exemplu, indicele VIX se bazează pe volatilitatea implicită menţionată mai sus, dar în loc să se refere la un anumit activ, acesta măsoară volatilitatea pieţei de capital de pe Wall Street în ansamblul său.

Înţelegând şi urmărind diferitele elemente ale volatilităţii, investitorii pot reduce gradul de risc la care îşi expun portofoliile, îmbunătăţindu-şi în acelaşi timp capacitatea de a profita de fluctuaţiile pieţei. Ca întotdeauna, o modalitate de a face faţă volatilităţii pieţei este de a păstra investiţiile pe termen lung. Această strategie îi poate ajuta pe investitori să absoarbă orice şocuri de piaţă, aşa cum am văzut recent şocurile induse de pandemia de coronavirus şi de conflictul ucrainean.

Cum să faci faţă volatilităţii pieţei

Fluctuaţiile pieţei sunt normale, atât pentru un investitor de zi cu zi (cunoscut sub numele de investitor de retail sau investitor individual) cât şi pentru parcursul investiţional al unui profesionist (investitor instituţional). Fie că vorbim despre o scădere de câteva zile, săptămâni sau chiar luni – istoria demonstrează că pieţele tind să îşi revină după corecţii şi să crească din nou, însă, având în vedere că majoritatea titlurilor din presă sunt pline de atâtea ştiri tulburătoare sau provocatoare, poate fi destul de uşor să devenim victime ale FOMO (fear of missing out) sau ale panicii investiţionale.

Nu vă lăsaţi duşi de val şi nu treceţi peste elementele de analiză fundamentală în grabă; cel mai bine este să faceţi un pas înapoi şi să vă uitaţi imaginea completă a activului în care doriţi să investiţi. Faceţi cercetări pentru a înţelege mai bine longevitatea activului şi pentru a vedea dacă este pregătit să facă faţă volatilităţii pieţei. eToro Academy oferă, de asemenea, o varietate de instrumente, cursuri de tranzacţionare şi conţinut pentru a pregăti atât investitorii începători, cât şi pe cei experimentaţi

Este un fapt bine cunoscut că oamenii tind să creeze legături emoţionale cu banii lor şi, adesea, aplică în mod inconştient aceleaşi emoţii în ce priveşte portofoliul lor de investiţii. Chiar şi cei mai experimentaţi investitori pot să cadă în capcana investiţiilor emoţionale, în special în perioadele de volatilitate, care pot incita sentimente de entuziasm dacă piaţa creşte, dar care se pot transforma rapid în teamă dacă piaţa se prăbuşeşte.

Pentru a atenua problemele care apar din cauza obiceiurilor de a face investitii “de panică”, este întotdeauna o idee bună să investeşti doar atunci când eşti calm şi echilibrat. De asemenea, adoptarea unei strategii de investiţii pe termen lung ar putea fi calea inteligentă de urmat, dar înţelegerea calendarului şi a momentelor optime pentru a cumpăra şi a vinde este un alt aspect important pentru a vă proteja investiţia, precum şi stabilirea unor obiective clare şi diversificarea.

Strategiile de investiţii pe termen lung nu numai că îi pot proteja pe investitori de inflaţie, dar pot, de asemenea, să ajute portofoliile investitorilor să crească în ciuda fluctuaţiilor pieţei, să recupereze mai repede pierderile şi, în unele cazuri, să acumuleze randamente din dividende. De exemplu, dacă sunteţi tentaţi să vindeţi acţiuni pe care le consideraţi că nu au viaţă lungă (sau că se mişcă “lateral”), este important să vă documentaţi, să vă abţineţi de la investiţii emoţionale şi să luaţi decizii logice cu privire la valoarea percepută vs. valoarea reală a unei companii. Nu uitaţi că scăderile de pe piaţă nu sunt întotdeauna un lucru negativ, în unele cazuri s-ar putea să puteţi să cumpăraţi o acţiune excelentă la un preţ accesibil.

Dacă sunteţi investitori pe termen lung, o opţiune este de a te pozitiona pe piaţă la o valoare medie, prin metoda de calculare a mediei costurilor în dolari, care poate fi o altă modalitate bună de a evita sarcina imposibilă de a încerca să “sincronizaţi piaţa”. Acest lucru înseamnă să achiziţionaţi indiferent de preţ şi ajungeţi să cumpăraţi când preţul este scăzut dar şi când preţul este ridicat. Pe termen lung, costul dvs. va fi media dintre valorile minime şi maxime. Şi nu uitaţi să vă stabiliţi obiectivele şi să vă predefiniţi strategia înainte de a investi (de exemplu, punctele de intrare şi de ieşire). Totodată trebuie să căutaţi întotdeauna să vă diversificaţi portofoliul cu o gamă de active diferite. Mulţi investitori fac investiţii în mod strategic într-o varietate de sectoare, industrii şi diferite clase de active (de la acţiuni, cripto, mărfuri, imobiliare etc.), distribuindu-şi astfel expunerea şi reducându-şi riscul. Â

Indiferent de ceea ce faceţi, pregătiţi-vă şi limitaţi-vă pierderile. Trebuie să înţelegeţi că pierderile sunt o parte inevitabilă a investiţiilor, dar acest lucru nu înseamnă că nu puteţi încerca să vă pregătiţi pentru ele şi să le limitaţi acolo unde este posibil. În cele din urmă, ar trebui să fiţi pregătit pentru ce e mai rău şi să aveţi o strategie solidă pentru a vă proteja. De asemenea, puteţi alege să folosiţi instrumente de gestionare a riscurilor, cum ar fi stop losses, pentru a vă proteja investiţiile şi pentru a vă stabili toleranţa la risc. În general, cel mai bun mod de a depăşi această scădere este să vă menţineţi la curent cu ştirile, în special în legătură cu ceea ce spun experţii despre acest sector. Digeraţi cât mai multe informaţii, creaţi un plan de atac şi încercaţi să rămâneţi calmi şi să vă controlaţi investiţiile, mai ales pe o piaţă “bear”.